ISO 1974

Elmendorf Rezistența la rupere a hârtiei

ISO 1974 definește metodologia internațională pentru măsurarea rezistenței la rupere a hârtiei prin metoda Elmendorf.

ISO 1974 se concentrează în special pe mecanism de rupere în afara planului, care simulează modul în care hârtia se rupe în condiții reale de manipulare sau conversie.

Obțineți citat

Cum definește ISO 1974 rezistența la rupere

Standardul descrie o secvență în care operatorul plasează patru foi suprapuse într-un tester cu pendul Elmendorf, introduce o tăiere inițială și permite pendulului să se rupă pe o distanță definită. Metoda energia pierdută de pendul reprezintă munca necesară pentru propagarea ruperii. De aici, laboratoarele calculează forța medie de rupere pe foaie.

Standardul se aplică în principal hârtiei și plăcilor ușoare a căror rezistență la rupere se încadrează în gama de capacități a instrumentelor de tip Elmendorf. ISO 1974 recomandă selectarea unei capacități a pendulului care să asigure că citirile rămân între 20% și 80% din scara testerului, maximizând precizia și repetabilitatea.

De ce contează rezistența la rupere

Rezistența la rupere a hârtiei influențează în mod direct performanța de conversie, integritatea ambalajului și durabilitatea utilizării finale. O rezistență insuficientă duce adesea la ruperea benzii, la o rulare slabă sau la reclamații din partea consumatorilor. În schimb, o rezistență excesivă poate împiedica operații cum ar fi elementele de deschidere, crestarea sau perforarea. ISO 1974 oferă un cadru de măsurare fiabil care ajută la echilibrarea acestor cerințe.

Principiile cheie ale metodei de rupere Elmendorf

Propagarea controlată a lacrimilor

ISO 1974 utilizează un linie lacrimă unică creat după fixarea fermă a foilor stivuite. Prin standardizarea numărului de foi, a distanței de rupere și a mișcării pendulului, testul izolează proprietatea de rupere mai degrabă decât influența tehnicii operatorului.

Pendulul și selectarea masei

Valoarea ruperii trebuie să se încadreze în intervalul de funcționare recomandat. Lucrul în afara intervalului crește incertitudinea testului. Instrumentele moderne simplifică această selecție cu mase pendulare modulare sau recunoscute automat.

Calitatea datelor și raportarea

ISO 1974 solicită raportarea separată a rezistenței la rupere în ambele direcții, inclusiv a coeficientului de variație. Sistemele digitale de raportare ajută echipele să reducă erorile de transcriere, să păstreze trasabilitatea și să accelereze analiza cauzelor principale în timpul investigațiilor privind calitatea.

Alegerea testerului Elmendorf potrivit de la Cell Instruments

Laboratoarele de hârtie și ambalaje vizează instrumente care oferă precizie, durabilitate și asigurarea datelor. Testerul de rupere Cell Instruments SLD-01 se aliniază îndeaproape cu așteptările operaționale stabilite de ISO 1974 și consolidează eficiența fluxului de lucru al laboratorului.

Principalele avantaje includ:

• Fixare pneumatică care asigură prinderea uniformă a tuturor pieselor de testare, îmbunătățind repetabilitatea.
• Declanșare automată a pendulului, eliminând erorile de sincronizare ale operatorului care compromit adesea testerele manuale tradiționale.
• Capacități multiple ale pendulului care acoperă hârtii ușoare până la cele grele, permițând unui singur instrument să suporte o gamă largă de teste.
• Control PLC de nivel industrial cu navigare pe ecran tactil, ceea ce reduce timpul de instruire și sporește productivitatea.
• Ieșire opțională de tip tear-index și software profesional, sprijinind standardele în domeniul celulozei și hârtiei și raportarea avansată.

Întrebări frecvente despre ASTM D5884

1. Ce este ISO 1974?

ISO 1974 este standardul internațional care definește metoda Elmendorf pentru determinarea rezistenței la rupere a hârtiei și a plăcilor ușoare. Acesta oferă o procedură unificată pentru măsurarea forței necesare propagării unei rupturi printr-o probă.

2. Ce indică rezistența la rupere cu privire la calitatea hârtiei?

O rezistență mai mare la rupere indică, în general, o legătură mai puternică a fibrelor și o integritate structurală mai bună. Valorile scăzute pot duce la probleme de prelucrare, la o execuție slabă sau la eșecuri ale produsului în aplicațiile de ambalare.

3. Ce materiale pot fi testate folosind ISO 1974?

ISO 1974 se aplică majorității tipurilor de hârtie și panouri ușoare a căror rezistență la rupere se încadrează în intervalul de pendulare selectat al unui aparat de testare a ruperii Elmendorf.

4. Câte foi sunt necesare în fiecare probă conform ISO 1974?

Standardul prevede patru foi suprapuse pentru fiecare eprubetă. Cu toate acestea, atunci când este necesar, pot fi utilizate mai multe sau mai puține foi, cu condiția ca această abatere să fie menționată în mod clar în raportul de încercare.

5. De ce ISO 1974 solicită măsurători atât în direcția mașinii, cât și în direcția transversală?

Hârtia prezintă anizotropie datorită orientării fibrelor în timpul fabricației. Testarea ambelor direcții asigură o înțelegere completă a comportamentului materialului și ajută la diagnosticarea neconcordanțelor de producție.

6. Ce factori pot cauza rezultate invalide în testul de rupere Elmendorf?

Selectarea necorespunzătoare a pendulului, abaterea extremă a ruperii, ruperea incompletă, influența operatorului, foile curbate sau citirile care se încadrează în afara a 20-80% din intervalul de măsurare pot necesita respingerea sau retestarea.

7. Cum se calculează indicele de rupere conform ISO 1974?

Indicele de rupere normalizează rezistența la rupere în funcție de gramaj folosind formula
X = F / g,
unde F este rezistența la rupere pe foaie, iar g este greutatea de bază în grame pe metru pătrat. Este util pentru compararea hârtiilor cu gramaje diferite.

Contactați-ne pentru a obține soluția de testare ISO 1974

ISO 1974 oferă o metodologie robustă care ajută producătorii și laboratoarele să cuantifice rezistența la rupere a hârtiei cu acuratețe și comparabilitate. Prin cuplarea principiilor standardului cu instrumente de înaltă precizie, cum ar fi Cell Instruments SLD-01 Tester de rupere, organizațiile pot îmbunătăți asigurarea calității, stabiliza producția și consolida încrederea în materialele lor.